Poezie
Incomplet
1 min lectură·
Mediu
Un soare spart în cioburi aiurite,
Un cântec disonant al izvoarelor secate,
Cer laș, ascuns de nori.
Un drum ironic prin defecte și iluzii false,
Ideal absent, emoții care nu contează
Pășesc nesigur...
Pământul mâzgâlit de ploaie
Înghite lacom urmele tălpilor mele,
Ridicând pietre funerare
Mutilate de frânturi ale unei alte vieți
Călăuzit de o speranță plictisită...
Flăcările paradisului saltă sec
Cenușa rămasă din infern,
Cu miros de dezamăgire și greșeli absurde.
Pustiu prea mic ca să cuprindă lipsa
Zeilor plecați în căutarea unor vise
Depărtare înecată în lacrimi fără gust...
002420
0