Poezie
Pacatul
1 min lectură·
Mediu
Mă duc la biserică.
Cu taxiul.
E departe biserica.
E mai retrasă.
Mai bine așa.
Sunt doar eu și El.
Și sfinții pictati.
Cu mucegai.
Fără babe gheboase.
Cu ochi răi.
Și guri pocite.
Le urăsc.
E reciproc.
Mă pun in genunchi.
Încerc să-mi golesc mintea.
Cu ce să încep?
\"Doamne,doar tu ne cunoști.\"
\"Suntem oameni.\"
\"Oameni proști.\"
\"Ne credem nemuritori.\"
\"Ne spălăm cu sânge-n zori.\"
\"Ziua banul fugărim.\"
\"Noaptea patul pângărim.\"
\"Ochiul e pe primul plan.\"
\"Inima e doar organ.\"
\"Sufletul e-nstrăinat.\"
\"Știi tu bine cin\'la luat.\"
\"Te rog,Doamne,dacă vrei\"
\"Când va fi ca să ne iei\"
\"Să ne lași o clipă doar\"
\"Să vedem al vieții dar.\"
Ies din biserică.
Culeg păcatul de pe jos
Îl șterg de praf
Îl pun pe cap
Și opresc un taxi.
002.587
0