Nu mă mai mîngîia cu brațele tale mucede;
Nu mă mai lovi cu gîndurile tale negre;
Nu-mi mai injecta inima cu vorbele tale goale;
Durere,
Minciună,
Scîrbă,
Ajunge!
Flori albe să crească pe
Eu sunt
O vioară dezacordată;
O dimineață cețoasă;
Un cântec neterminat;
Un zîmbet fals;
O floare artificială;
Un cer verde;
O ploaie uscată;
Un foc stins;
Un fruct mușcat de
mi-e dor sa-mi fie dor de tine.
mi-e dor de ploaia din ochii tai si de roua de pe buzele tale...
mi-e dor de strigatul soaptelor tale si de ninsoarea...care nu mai inceta!
as vrea sa-mi intri din
...sa ploua cu ingeri...
...sa ninga cu fluturi...
...sa doineasca ciorile...
...sa lumineze noroiul...
...sa fie dulce durerea...
...tu sa ma iubesti.
Ne ingropam in ploaie
Invelindu-ne in giulgiu de iasomie.
Era atata muzica in jur...
Cantari de heruvimi raniti,
De pasari ude,
De vant hoinar.
Era atata muzica in jur...
Zdrente de
Iubite,
de cand ai plecat
am invatat sa iubesc ploaia...
stii,ea acum ocupa
tot ce-ti apartinea tie inainte de a pleca-
ochii mei, gandul meu, sufletul meu.
acum in mine ploua,
nu,de fapt eu
Nu mă mai mîngîia cu brațele tale mucede;
Nu mă mai lovi cu gîndurile tale negre;
Nu-mi mai injecta inima cu vorbele tale goale;
Durere,
Minciună,
Scîrbă,
Ajunge!
Flori albe să crească pe
Te caut in miile de oameni pe care îi întîlnesc in fiecare zi.
Te caut în frunzele pomilor,
Te caut în florile câmpului,
Te caut în păsările cerului,
Dar nu te gasesc.
A mai ramas un loc
astept...
mi-ai zis ca te-ntorci la venirea primilor cocori...
si cocorii au plecat.
auzi croncanitul ciorilor?
e tipatul ce se rupe din sufletul meu...
simti picaturile de ploaie?
sunt
Te-ai topit ca fulgul pe pleoapa singerândă,
Te-ai ridicat ca ciocîrlia în înalturi -
si ai uitat să mai cazi.
Oare in ce nor ti-ai făcut cuibul?
Ce geană iti adăpostește raceala și
