Poezie
ieșită din context
***
1 min lectură·
Mediu
în noaptea asta moartea
și-a pus genunchii pe sufletul meu
de parcă m-ar fi pregătit
să-l dau afară
ca pe o naștere forțată
în noaptea asta
pentru prima dată
nu m-am opus
și-am trecut dincolo
în peștera umedă întunecată și rece
unde copii cu aripi
zâmbesc atârnați cu capul în jos
țipete
ecoul imită țipete neînțelese
haite de lupi se năpustesc în mintea mea
îmi sfâșie ultima dorință prin care încerc să scap
să fug
să fug tot mai departe de mine
spre lumina din colț unde soarele
se scurge pe zidul întunecat
ca igrasia în casele vechi
umbre
peste tot umbre își întind falangele
încearcă să mă prindă
să mă
să
mă
țiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
domnule doctor
pacienta...
033.484
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Claudia Minela Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Claudia Minela Petre. “ieșită din context.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/claudia-minela-petre/poezie/14000971/iesita-din-contextComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
in istorie
desigur, in urma unei iesiri, daca ar fi sa numim t0 exit nu exodus
ce nu intelege domnu' radu, cred, am inteles eu si, imi permit, cu obraznicie dar delicat, sa explic
in poezie este vorba despre doua ipostaze - ipostaza unu' in care personajul este internat la ospiciu si are citeva viziuni pe care nu le pot intelege decit avizatii, sau, ipostaza doi, in care personajul este pe punctul de-a se naste din nou, in urma unui proces traumatizant dar necesar
eu mizez, totusi, pe-o alta varianta secreta
aceasta mi-a fost dezvaluita de copiii atirnati cu capul in jos
daca acestia ar fi fost atirnati cu capul in sus, s-ar fi ales prafu'
si de ipostaze si de poezie
desigur, in urma unei iesiri, daca ar fi sa numim t0 exit nu exodus
ce nu intelege domnu' radu, cred, am inteles eu si, imi permit, cu obraznicie dar delicat, sa explic
in poezie este vorba despre doua ipostaze - ipostaza unu' in care personajul este internat la ospiciu si are citeva viziuni pe care nu le pot intelege decit avizatii, sau, ipostaza doi, in care personajul este pe punctul de-a se naste din nou, in urma unui proces traumatizant dar necesar
eu mizez, totusi, pe-o alta varianta secreta
aceasta mi-a fost dezvaluita de copiii atirnati cu capul in jos
daca acestia ar fi fost atirnati cu capul in sus, s-ar fi ales prafu'
si de ipostaze si de poezie
0
Radu, părerea ta o stiu deja, am reținut-o de anul trecut :,,90% dintre poeziile tale sunt de atelier'', așa mi-ai spus. ok
De ce tii neaparat sa ma plictisesti cu acelasi comentariu?
poezicerile mele sunt ca mine, simple, nesofisticate, de atelier.
si eu imi doresc sa fiu Magda Isanos, dar din păcate sunt c.m. din cartierul tei care iubeste poezia și cocheteaza cu ea cand si cand, așa ca te rog, cauta poezie de calitate unde stii, e păcat sa-ti pierzi timpul aici.
multumesc pentru trecere
ave
De ce tii neaparat sa ma plictisesti cu acelasi comentariu?
poezicerile mele sunt ca mine, simple, nesofisticate, de atelier.
si eu imi doresc sa fiu Magda Isanos, dar din păcate sunt c.m. din cartierul tei care iubeste poezia și cocheteaza cu ea cand si cand, așa ca te rog, cauta poezie de calitate unde stii, e păcat sa-ti pierzi timpul aici.
multumesc pentru trecere
ave
0

n-am reținut decît
"în noaptea asta moartea
și-a pus genunchii pe sufletul meu
de parcă m-ar fi pregătit
să-l dau afară
ca pe o naștere forțată"
dar și asta e scrisă stîngaci, pleonastic (de parcă... ca pe o; să-l dau afară... naștere)
tot restul, banal și fără substanță. lupii care sfîșie dorința, peștera (aici, întunecată, rece, umedă - inedit, de obicei sunt calde, luminoase, conectate la rețeaua radet), ecoul care imită (...), umbrele, falangele, etc, plicticos, pe alocuri hilar
cea mai disperată tentativă de a poetiza ceva e lumina care se scurge pe zidul întunecat
și cum așa, să scapi prin dorință?
scuze, după mine, e de atelier