Texte în proză

Priveam prin fereastara din spate, în urmă. Trupul meu era aruncat întro direcție diferită la fiecare curbă, îmi placea asta. Se întuneca. Afundându-mă în pădure începeam să-i aud povestea, mă

CMclara marinescu

0

3

Probabil că ațipisem în autocar, căci revenisem de la o senzație de liniște copleșitoare, posibilă doar în anumite vise. \"Nu înțeleg oamenii care nu fac ceea ce vor...\" Și acum aud în

CMclara marinescu

0

0