Mă întrebase cineva dacă cred în Moș Crăciun, grăbit să mă întrebe fără a primi un raspuns, ce cadou aș dori sa îmi aducă ?!
M-am așezat pe taburetul pe care îl făcuse bunelul, cu privirea molcomă,
Mizez pe chipul tău zglobiu,
Pe ochișorii tăi nevinovați.
O lacrimă în ochii tăi să fiu.
Tăcuți și veșnic frămîntați!
Să fiu călcîiul tău trudit,
Să simt cum plînge uneori pămîntul.
Pribeag