Poezie
domnul Guler
1 min lectură·
Mediu
domnul Guler mă privea tăcut.
plouase și strada încă miroasea a praf umed.
dacă ar fi bătut vântul poate lucrurile căpătau un sens.
pe umbra unei clădiri înalte se sprijinea șirul
de bănci verzi și goale. așa e mereu la capătul lumii. liniște, ordine, pustiu.
apoi domnul Guler m-a lasat in urmă și a plecat.
de ce mă lași mereu in urmă? intreb.
dar el nu-mi răspunde.
rămân țintuit in strada umeda. orasul ăsta e prea bine zidit.
nici măcar nu pot să gândesc. zidurile imi opresc gândul.
nuuu!
nu plâng. o să încerc sa dorm.
domnul Guler a dispărut deja. sunt singur.
noapte bună.
021.877
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ciprian Marancea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ciprian Marancea. “domnul Guler.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ciprian-marancea/poezie/13920014/domnul-gulerComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CM
sunt uimit. să fiu sincer, asta e partea la care vroiam să renunț. mi se părea prea explicativă.
multumesc pentru parere
multumesc pentru parere
0
e ceva!... rămân țintuit in strada umeda. orasul ăsta e prea bine zidit.
nici măcar nu pot să gândesc. zidurile imi opresc gândul.