Poezie

Trăiesc printre lacrimi

Respir printre gânduri

2 min lectură·24 august 2007

Mediu

Trăiesc printre lacrimi, respir printre rânduri

Iubesc printre dinți, urăsc mii de gânduri

Ce complică totul și nu îmi dau pace,

Atunci când iubirea se preface că tace.

O chem ne-ncetat să-i mai aud glasul,

Ce mă urmărea cu drag la tot pasul,

Dar ea nu mai vine purtată de-acel dor,

Ca să îmi alunge dorința să mor.

Și nici nu mai vrea s-asculte nici ea,

Un gând ce în gându-mi la dânsa gândea.

Să stea nemișcată, ca în cabana la munte,

Când o mângâiam pe creștet, pe frunte.

Acum e neliniștită, se mișcă și parcă-și dorește,

Pe altul ce-o vede, o vrea și-o iubește.

Pe altul, ce pentru o clipă de viață,

Îi va da o fericire cusută cu ață.

Și îi va da totul, așa, ca la carte,

O casă, un pat, un băiat și două fete poate.

Și viața va curge duios și senin,

Spre crudul sfârșit adus de destin.

Și nu e vina ei, nu ea e de vină,

Că-și dorește o casă, bani și mașină.

Și iubire fără lacrimi și dor...

Ce femeie, pentru o astfel de viață, n-ar da... viața ei toată?

Și spunând adesea că sunt viața ei,

Că sunt tot ce vrea, că sunt doar al ei,

M-ar da și pe mine să fie cu acei,

Cavaleri ai mesei rotunde cu multe femei.

Acum e cu altul, o sun ca un prost

Și ea nu răspunde, căci nu mai e rost

Pentru mine și ea pe-acest mic pământ,

Căci nu mai e nimic cu care s-o-ncânt.

001.698

Ciprian I. Mihail. “Trăiesc printre lacrimi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ciprian-i-mihail/poezie/1741124/traiesc-printre-lacrimi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.