Poezie
Suferind, acum...
2 min lectură·
Mediu
Suferind, acum...
Acum,
doar acum
vad totul naruindu-se
vad cum visul meu se stinge
si viata imi apune
Unii cred ca n-are sens
sa lupt,
sa plang
sa-ncerc sa mai traiesc
Cand totul printre lacrimi curge
Dorind iar sa mai zambesc
E trist ca-n soapte-mi regasesc iubirea
In noapte ratacindu-mi iar privirea
In gandurile mele negre
ma pierd usor cu firea
Si nimeni vreodata
nu-mi va sti trairea
Am dorit ca ora
ce usor s-a stins
sa ma goneasca-acum
incet, spre Paradis
Sunt captiv
intr-ale mele sentimente
Nu pot vorbi cu nimeni
caci nimeni nu ma crede
Tot ce mi-a ramas acum
e un crin, un vis si-o soapta
Ce le voi purta cu mine
in suflet pentr-o viata
Ea imi zambea mereu
mereu ma mangaia
Eu am iubit-o-n schimb
Da nu era a mea
Nu stia ceea ce simt
Cand cu un usor alint
M-am departat fara sa vreau
Fara sa stiu
ca m-a iubit
Nu mai pot macar spera
Si-o lacrima usor se scurge,
Pe-al meu obraz imbatranit
In a mea viata
fara urme...
As vrea s-o pot privi
sa-i pot vorbi
Sa stiu ca totul este bine
Nu pot sa cred ca tot ce-a fost,
Nu va mai fi si maine !!!...
As vrea sa vars o lacrima
acum pe-aceasta foaie
Dar suferinta e prea mare
si durerea tot mai vie...
Nu-mi pasa nici de timp
nici de mine, nici de lume
Nu mai vreau sa stiu nimic
cand iubirea ta apune
O viata voi trai prin tine
si am curaj s-o recunosc
O viata imi voi da chiar maine
Amintindu-mi doar
de tot ce-a fost.
001650
0