Poezie
Trecere
lui Sandu
1 min lectură·
Mediu
Chitara-o las să cânte-n locul meu
Cu lacrimi, coborând pe-aceeași scară,
Durerea, ca o piatra ce-nfioară
În prima apa umbra unui zeu.
E-o poartă doar și-un gol ce te-nconjoară
Cu-o liniște eternă și e greu
Să-ncerci să te renaști curat mereu
Și pur să arzi a nu știu câta oară…
O, Doamne, binecuvântează-mi rana
Și iartă lumea asta prea îngustă,
Fă apa vin, ca-n nunta de la Caana,
Și un pahar de vrei cu mine gustă,
Că văd pe cer căzând o stea vetustă,
Călăuzindu-mi pașii spre Nirvana…
012563
0
plus ca imi aminteste de un chitul sandu din nasaud, un arhitect talentat, pe care dintr-o data nu l-am mai vazut...