Poezie
Cea din ultima inviere de dupa moarte
****
1 min lectură·
Mediu
M-am stins!
si poate ca acum
nimeni nu ma va-ntoarce din drum...
nimeni nu va mai deschide vreodata
ochii albastri,ce-n noaptea instelata
straluceau visand printre stele
la lumea feerica ce se ascunde in ele.
Și-s rece!
ah de gheata mi-e trupul intreg...
nu-i asa?te-nfiori cand m-atingi
si vezi ca-n zadar strigi...
si iata ,eu mai departe merg
printre lumini ascunse in noapte
înecandu-ma in otrve uitate.
M-am stins!
și-s sigura.Acum
nimeni nu ma va-ntoarce din drum...
nici licariri,nici sperante,nici soapte,
nici vise ce se-aprind deodata, toate!
nici el,nici tu,nici voi
nici macar unul din surasul vioi
Și-s departe!...
acum v-am lasat in urma
sa va cantati singuri in struna.
Ahh...!unde sunt eu?oare
ma gasiti aici in intuneric
unde nici o raza din soare
nu ma atinge?si feeric-
ceasornicul s-a oprit pe TIC!...
012.341
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- CHIRIAC SIMONA
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
CHIRIAC SIMONA. “Cea din ultima inviere de dupa moarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chiriac-simona/poezie/167034/cea-din-ultima-inviere-de-dupa-moarteComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vă rog să recitiți textul și să îl corectați, aveți câteva greșeli de editare. Mulțumesc!
0
