Poezie
O rece Scena
Singuratate de artist
1 min lectură·
Mediu
Actorul singur,
Scena pustie,
Nimeni să-l aplaude,
Nimeni de el nu știe.
Actoru-i trist,
Sala pustie,
Citște monologuri,
De pe o hârtie.
Cum am ajuns astfel?
Robot cu sentimente,
În intime momente,
Eu le detest, eu le ador,
Eu nasc iluzii, eu le omor,
Cum să rostesc minciuni,
Fără o doză de trac?
Cum să mimez minuni,
Și să mă prefac ?
Asta mi-e meseria,
Să joc...
Alții interpretează,
Un rol, ce-l adaptează,
Fiecare cum vrea,
Fiecare cum vede...
Eu...experimentez:
Etape cotidiene,
Trăiri,
Momente,
Scene,
Apoi, încep să mimez:
Zâmbete,
Lacrimi,
Fericiri,
Imagini pe care le creez,
Apoi le șterg...
Culeg din sală aplauze,
E cineva...
Îl aud,
Mă privește...
Mă ascund...
Mă urmărește...
Cine e acolo?
Nimeni nu-mi răspunde.
Respir pulberi profunde,
E praf de pe cortină...
Vreau să plec acasă,
Dar casă nu am,
Doar genele închise,
Nu mă lasă,
Spunându-mi ,triste,
Tu ai o familie,
De vise...doar de vise.
001.460
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Catana Cristian-Alexandru. “O rece Scena.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catana-cristian-alexandru/poezie/1805518/o-rece-scenaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.