Poezie
timpul nu mai e închis în clepsidră
1 min lectură·
Mediu
unii îşi fac casele ca inimile
cu patru camere mereu în mişcare
viaţa cazată în hotelul cu patru ieşiri
închizi o uşă, deschizi un geam
când te cobori în sine însingurarea vine
cu puţin amar peisajul se schimbă
cu o lacrimă închizi un geam
am filtrat tot ca o scoică
aceeaşi bătaie ritmată timpul
nu mai e închis în clepsidră
trăieşte în piept şi vrea să iasă afară
l-aş da oricui pentru dulcea durere
inocenţă ascunsă în adevăr
îmbătrânim crezând că rănile păcatelor
ne creşte perspectiva
ne pierdem profunzimea
şi aşteptăm să se rărească ultimul ecou
timpul meu.
011.069
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- catalin ioan vega
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
catalin ioan vega. “timpul nu mai e închis în clepsidră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-ioan-vega/poezie/14169882/timpul-nu-mai-e-inchis-in-clepsidraComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DVDVDragoș Vișan✓V-a ieșit textul destul de bine, cu încrucișări semantice și analogii, de parcă eul poetic ar cunoaște cardiologie, "când te cobori în sine însingurare vine/ cu puțin amar peisajul se schimbă/ cu o lacrimă închizi un geam". Dar de la versul "am filtrat tot ca o scoică" tot poemul se deșiră în consistență. Apare un dezacord ori o conjuncție "că" în plus: "îmbătrânim crezând că rănile păcatelor/ ne crește perspectiva". Poate "cresc". Și "perspectiva"...
0