Poezie
Am locuit în veșted trup...
al doilea sonet
1 min lectură·
Mediu
Am locuit în veșted trup și-am năruit demult toți anii,
tot ce-ai creat în maica mea cu-al visului Tău har.
Nu mai pot astăzi da nevoii de credință mărturie
cu ochi-uscați în făra de ferestre carceră a mea !
Tot ce-am găsit în timpul de suflet despărțit ales e astăzi.
N-a mai rămas nimic, doar întristarea c-abia-Þi
mai văd cuvântul ambră, și mult mă doare. De-am să-mi
aleg de abur înnegrit un colț, mai poți să-mi vii ?
Limba-mi aleargă caci moartea-și cere datul. Este firesc
pe cel din mine mort să-nviu, să-l pun să urle tot,
ce n-a iubit, nu a facut și n-a iertat săracul. Acum zoresc
sărac, și simt în piept că multul puțin a mai rămas.
La lemn însângerat mă rog, să-mi saturi Doamne cu lacrimi
ochiul îngropat și să îl semeni cu dorul de Luceafăr.
012.150
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălin Găian -Konig
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălin Găian -Konig. “Am locuit în veșted trup....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalin-gaian-konig/poezie/112004/am-locuit-in-vested-trupComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ce n-a iubit, nu a facut și n-a iertat săracul. \"
\"La lemn însângerat mă rog, să-mi saturi Doamne cu lacrimi
ochiul îngropat și să îl semeni cu dorul de Luceafăr.\"
Rugagiune si cainta, e bine ca stii ca ai gresit. Iti doresc sa poti sa plangi! Ajuta mult!
Nu-mi place sa te stiu chinuit de astfel de ganduri. :(
drag,
licurici