Poezie
De ceară...
1 min lectură·
Mediu
Îmi atârn existența de un fir de dragoste-
Ființa-mi gravitează-n jurul tău,
Așteptând un semn de bine sau de rău
Ploaia mântuindu-ne în ropote.
Instig la dor, visez la tine-
Îmi amăgesc ființa și trupul mereu,
Mi-aș fi dorit să fiu un semizeu
Doar picături ce macină ruine.
Mă-ndrept grăbit la întâlnire-
\"-Tu, Iuda!\" Și îi răspund că-s eu,
Îmi ard hainele de fariseu
Natura preschimbându-se-n suspine.
Ploaia mântuindu-ne în ropote,
Doar picături ce macină ruine
Natura preschimbându-se-n suspine,
Cu toate mă topesc și eu.
002.292
0