Poezie
Tata
1 min lectură·
Mediu
Vede spirite si simte,
Cum o arde, rau, fierbinte,
O privire mult uitata,
Dar prezenta si cuminte.
Tresarii deodata brusc,
Era sase dimineata,
Cand se-ntoarse sa priveasca,
Ochii ce ardeau in ceata.
Nu o-nfiora nici gandu\'
La vederea cea sinistra,
Dar nici plansu\' dulce,
Apasand fantoma trista.
A venit sa-i spuna dragii
Ca el n-a murit atunci
Scaldat in bratele-i de moarte
Pe un drum uitat de stanci.
Intr-o zi de noua august,
El se scurse ca prin vis,
Caci dormea, saraca fata,
Cand al ei tata fu ucis.
Dar de-atunci ea crede strasnic,
Ca tot ce-a fost si va sa fie,
Nu a fost decat un vesnic,
Vis ce-mi tot apare mie.
Umbra tatalui, mirare,
A venit ca sa-i tot spuna:
\" Moartea inca nu-mi e stapana.\"
Dar de cate ori aude fata
Tot din ce in ce mai tare o doare,
C-a murit saracu\' tata,
Scoala-te! Esti fata mare!
012636
0
uite, am schițat ceva în stilul meu, repetând ideile emise de către tine, deși textul acesta al meu tot e de atelier. învață cum se lucrează asupra unui text:
\"el a început să simtă prezența acelui spirit taman când a crezut că s-au uitat
și asta l-a făcut să tresară
era un șase dimineața învăluit cu ceață
o imagine aproape că sinistră presa fantoma dintr-o dimensiune în alta
nici măcar asta nu l-a înspăimântat, nu i-a stârnit plânsul asemenea
unui izvor uitat între stânci
nu, el nu a murit atunci
era un alt august acolo
el s-a strecurat prin realități ca prin vise
a ajuns dincolo
direct din somn
de acolo a început coșmarul ce avea
să-l bântuie
să-i tot apară\"
lucrează mai mult asupra textelor tale, aplică schimbări, suprimă banalitățile, supune-ți textul, fă-l să arate așa cum îți este sufletul de limpede și sincer.
Inspirație mare îți urez!