printre degete
lăcrămioare proaspete, domnișoară scumpă ia un buchețel spuse femeia puțin trecută cu greutate în priviri. plângi,mă-ndemna trupul pășind molcom pe pietrele încinse iar eu plângeam ca și cum
dintr-o poziție morală prin care se privește lumea
prudenți precum procesele primare se conjugau de câte ori, măcar în treacăt ea adorabilă și dezarmantă el cucernic și pedant, frapau prin imaginile suprapuse prin ultravioletele dintre
în două locuri în același timp
ce e surprinzător la subsemnatul atât de fraged poem e că înainte de a se așterne pe orizontul stacojiu al nonsensului s-a perindat între funcția de trubadur polifonic și cerșetor de
I’m getting sentimental over you
I said god what’s with my fingerprints sweating tenderness on the edge of the senses? cause you see: somehow, there’s no one in sight and not many tears are to dry. but then it all just
developări curente
privirea gârbovită mă doare în lumină și mă frâng ori de câte ori schițez un zâmbet ce apasă pe imaginea prelungită în crochiuri până la El.
polis
un turn cu ceas se naște din pierdere copac al netăcerii.