Să treci peste propriul cadavru
Treci peste cadavre, mi-a reproșat cineva, ca și cum poezia s-ar găsi undeva pierdută în mijlocul unui labirint încuiat, iar eu ar trebui să trec dintr-o încăpere în alta, să sfărâm lacăte dure
Visul care ma va ucide
Visul care mă va ucide Marea șterge urmele din urma ei fără milă ca pe ultima amprentă a lumii. Stau aici cu memoria golită de amintiri fără de vârstă fără de viață cu ochii goliți de
Obsesie
Obsesie Spre ziuă lumina farurilor e din ce în ce mai palidă ai impresia că în orice clipă se vor topi ca o lumânare poate numai din cauza ploii care nu
Asteptand in intuneric
Așteptând în întuneric În colțul gurii țigara uitată aprinsă în timp ce fumul ei ușor albăstrui conturează continuu siluete atât de trecătoare, în veșnică schimbare ca
Ploaia albastra
Ploaia albastră Plouă albastru ca la începutul lumii, pământul inutil și gol înconjurat de ape se înalță ca o insulă învăluită în ceață deasupra întunericului perfid ce o
