Poezie
Genesis
1 min lectură·
Mediu
Într-o lume modificată genetic
sunt doar un contur umanoid,
mă plimb cu metroul prin tuneluri de gânduri
ca prin propriul sistem nervos,
mă îndrăgostesc de gaura din linoluem,
mă uit la televizor ca într-o oglindă
și mă port de parcă știu ce se întâmplă.
Într-o lume modificată genetic
mă forțez să am sentimente reale
de invidie, ură și mândrie,
să mestec gumă cu termen expirat,
să-mi agăț ființa cu acul de siguranță
într-un ierbar școlar,
să aștept să-mi piară cheful de viață,
să-mi bălăngăn mereu un picior,
să învăț să mint, să număr, să mor.
Într-o lume modificată genetic
mai lasă-mă puțin să-ncerc
să fiu eu.
002434
0