Poezie
Poeziile familie mele
1 min lectură·
Mediu
porumbeii lipiți cu roata de asfalt,
se auzeau muștele ce plisc loveau cu capul în parbriz,
un cal alb la umbră stătea lângă un zid
pe partea zidului ce umbră nu făcea
iar eu cu munții între degetele de la picioare
plecam cu el spre o destinație fără itinerar.
Norii de bumbac îmi dezmierdau proeminențele tricoului,
brazii afro ne însoțeau și macii de lapte cu roșu contrastau
taurii de tablă în ceruri fără rost împungeau
inima îmi strănuta când mireasma arborilor galbeni în nări imi pătrundea.
Peisaje de lut ars în venă mi-am băgat
omorând țigara cu atâtea curbe și marcaje albe ruginite
semne de circulație cu grijă în lemn cioplite
tomberoane galbene de reciclat cuști pentru câini improvizând
văcarul ce drepturi de autor cerea pentru al imortaliza cu cireada,
iar briza de tămâie părul de pe picioare ne epila
când vulturii pleșuvi veneau în picaj spre stânca în fosfor pictată
și berzele ce cu ruina în sat intrau pentru a ecloza
o Spanie profundă.
002.850
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Stefania Capraru. “Poeziile familie mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-stefania-capraru/poezie/1731265/poeziile-familie-meleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.