Nu e aici

sa scrii un poem despre poem. si cred ca asta il face sa devina transparent, prea transparent

laur, ai dreptate e un poem periculos de transparent si de slab! dar sa il citesti pe ala de maine...ala de maine o sa-ti placa:)

Poemul pentru sine este intotdeauna scris maine, el se formeaza singur in fiecare din noi, in interiorul nostru si maine apare pe hartie, intotdeauna maine. Nu acum, nu aici, nu azi si nici ieri. Privesti peste azi, peste zilele ce au fost, peste tot ce-i trecut si poate prezent - aici cred ca nu-i bine - trebuie trait prezentul, uitat trecutul, vazut viitorul.

Un text criptat si totusi optimist, un optimism inconjurat de norii unei zile de joi in care scrii viitorul.

Imi place.

Sorin, fiecare cu perceptia lui:)
cred ca tu ai vazut un pic prea departe. nu e neaparat un text criptat dar nici chiar atat de transparent. adevarul e ca ma plictiseam cand am scris aceasta poezie. am scris-o pe tel, timp in care cineva vorbea si vorbea, fara oprire:). stii tu cine...