Poezie
DARUIRE
Numele tau era iubire
1 min lectură·
Mediu
Ai strâns pumnul
Și palma prea mică
S-a cufundat în durere...
Aveam sufletul prea mare
Și nu putea
Să îl cuprindă
Să îl zdrobească numai
Cu mâna stângă...
Ca fulger
A doua mână
În arc de cerc
S-a abătut
Să îl transforme în țărână
Ca pe o gâză
Dar tot era prea mare
Cum poate să-l cuprindă?
Gândul
Din mine a țâșnit:
Nu e mai simplu
Să-l pui pe bătătură
Și peste el să joci
Să îl zdrobești cu ură
Să fie iar ce-a fost?...
Când dragoste ți-am dăruit
A fost coloană de lumină
Tu l-ai făcut să fie
Doar țărână...
002.377
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Calotescu Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Calotescu Nicolae. “DARUIRE.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calotescu-nicolae-0026653/poezie/13893176/daruireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
