Călina Trifan

In ciuda goliciunii statuile nu o iau l-a fugă din clipa în care ne-au zărit s-au oprit înmărmurite, pentru că sunt ochi peste tot te îmbrățişez fără a mă apropia de tine, dar lumina pe

Acum sunt o femeie fără vârstă am foamea potolită odată am ținut în brațe întreg universul acum doar îl observ. De când mă știu uit de la mână pân\' la gură dar trupul meu n-a uitat

Ai grijă de viața ta - n-o cruța! asta şi fac acum - în ciuda iernii care mă dă gata înfloresc ca o floare la capăt de drum orice ar putea însemna un început să răspunzi aşteptării e o

E pretutindeni dar niciodată acolo unde suntem noi fiindcă toți o plac tuturor şi fiecăruia în parte în odăile intimității e necredincioasă precipitați o căutăm la o margine de pădure în patul

Cum a fost cu adevărat dar cum să fie cea cu parul şi funia ştie mai bine speranța un leş zilele ca nişte văduve crăciun negru paşte alb fără ancoră vorbele de-aici ori de-altundeva prin

O narcisă scăldată în soare ți-am trimis în lumea de-apoi și-un trifoi cu patru foi. Îngropat fără cruce și lumânare te-au găsit? Nu erau ofilite? Ca să dureze ține-le în formol. Pe cei

Amețită nu pot să-mi iau ochii de la ele dacă picioarele paharelor de vin le-ar întări pe-ale mele pahar după pahar golind adio zile rele!

Voluptatea de la unul la altul a trecut ca un pahar de vin era cazul să o sorbim pe-ndelete cu paiul dar înecându-ne cu extaz și suspin am vrut să epuizăm întreg raiul dintr-o

La jumătatea drumului și-a încheiat socotelile dar am crezut că mințea de, ca femeile a făcut orașului ocol apoi la orizont s-a postat a smuls întunericului promisiuni și ni le-a turnat pe

Te-ai culcat de-a curmezișul deși cerul pare larg nu ne-ajunge nici pe-o măsea de la altitudinea care ne găzduiește visul altcuiva par toate laolaltă chiar și viața câtă ne-a mai

August întotdeauna duhul despărțirii aduce cu sine dacă n-am ține cont de evidențe vara cu răzoarele ei de crăițe și boschete de trandafiri ne-ar molipsi de superbie când deschizi

Floare la ureche Dealule cu capul sus acum când te bat vânturile măr adăpostește-te în brațele mele căci în inima mea e primăvară ca să-ți ei lumea în cap e floare la ureche dar încă nu s-a

DOI OCHI Scapără ca niște butoni de onix la o cămașă de americă cănd dai de ceva ce strălucește primul gând te duce la comoară nu la pericol