Poezie
Plângând în parcul plin de frunze...
1 min lectură·
Mediu
Îndrăznesc să te caut mai târziu în seară,
când am obosit plângând
în parcul plin de frunze multicolore,
ce-și luau zborul în adierea vântului,
în toamna care-a-nflorit ca o floare mare
și sper să nu te superi că te deranjez cu-n telefon,
venit din inima mea surpată
de durere cu asfințitul în suflet,
care dispare încet în orizontul cărămiziu,
și noaptea-și flutură năframa neagră,
care mă sperie puțin,
dar tu-mi răspunzi ușor tulburat de somn,
și-mi alungi chipurile întunecate
din calea mea ș-apoi prind puțin curaj,
pană la sosirea neașteptată a ta,
simtind din nou trupul tău curajos,
ce-mi alungă toată noaptea înfricoșătoare
și-mi cuprinde mijlocul duios,
cu dragoste aprinsă, iar lacrimile dispar,
în așternutul moale al frunzelor.
00864
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Calancea Eugenia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Calancea Eugenia. “Plângând în parcul plin de frunze....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calancea-eugenia/poezie/14141979/plangand-in-parcul-plin-de-frunzeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.