Poezie

Poftă de viață

1 min lectură·1 octombrie 2018

Mediu

Sunt tristă și viața mă respinge

Și toți acum îmi râd în nas,

Dar nu mă las eu voi învinge,

Atâta timp cât mi-a rămas.

Credeam că totul e la fel,

Credeam că eu sunt cel învins,

Acum nu pot să cred că cel

Cărui eu mâna am întins,

Este cu mine bun și deschis.

Iubirea ta nu la fel o simt,

Simt doar o inimă împietrită,

Eu te iubesc de ce să mint,

Vreau din nou să fiu fericită.

Mie dor să mai fii cum eu te știu

Și seara să te-aștept în prag,

Crear dacă un pic bolnavă o să fiu,

Să mă ajuți din nou cu drag.

Tu faci lumină când e noapte,

Din întuneric faci dimineață,

Ca tine nimeni nu mai poate,

Să-mi dea mereu pofta de viață.

00927

Calancea Eugenia. “Poftă de viață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calancea-eugenia/poezie/14132053/pofta-de-viata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.