Poezie
Speranța
Poezie
1 min lectură·
Mediu
Vezi că tot om ești. ....
Ai muncit și-ai să muncești.
Statul cere să plătești. ..
Viața cere să trăiești.
Pe tine te doare viața
La mine-i scurtată viața.
Lasă viața să te doară....
Decât tot s-o tragi de sfoară.
Până-n paradis mai este
Viața este o poveste.
Nu vreau nici o amputare
Speranța, ultima moare...
De-a încolțit iubirea-n rădăcină,
Iar ea răsare spre lumină,
A fost plantată o sămânță
Ce sufletul tău înalță.
Un antidot pentru durere-n suflet
Este iubirea, ca un urlet
Și pentr-o clipă atât de plânsă
E zâmbetul, din inima aprinsă.
001.060
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Calancea Eugenia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Calancea Eugenia. “Speranța.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/calancea-eugenia/poezie/14121948/sperantaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.