Poezie
Fata morgana !
in roua diminetii.
1 min lectură·
Mediu
Cu bratele-mi flamande de cât o ține visul,
s-atingem nemurirea.
In noaptea ce ni-e data în sarutari nebune,
si liniste de sange,
s-o risipim salbatic si-n cantul nascut din vulcan
ce fierbe-n miezul nopții.
Esti raspandita in mine ca iedera pe casa în stropi
de apa vie.
Loveste-ma ca nu-i pacat.
Si-n roua diminetii din noi ce-a mai ramas?
Abisul si picurul albastru, intreaga mea fiinta si
unghiile tale, crescute sa sfasie...,
si dorul, si-naltarea.
041.794
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- C. Octavian S
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
C. Octavian S. “Fata morgana !.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/c-octavian-s/poezie/175120/fata-morganaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSCand uit ca mintea poate sa ma-nsele,
si nu bag in seama doar sclipiri rebele,
unde suntem noi?,
La mii de ani lumina, dincolo de stele,
unde perpetuu naste cerul...
...,si dorurile mele.
si nu bag in seama doar sclipiri rebele,
unde suntem noi?,
La mii de ani lumina, dincolo de stele,
unde perpetuu naste cerul...
...,si dorurile mele.
0
MFAi mare har poetic, pui. Continuă tot așa și vei fi mai bun decât chiar Lucian Blaga. Ai o viziune a sentimentelor profunde foarte frumoasă, pură, cristalinp, aș putea conchide. La mii de ani lumină, dincolo de stele, unde perpetuu naște cerul - cred că Mihai Eminescu te privește de undeva cu mândrie și îți înțelege dorurile. Sunt mândră că mă pot considera aproape de tine, dar nu știu cât timp îmi vei mai acorda acest privilegiu. Succes și noapte bună.
0
CSSi-n jocul umbrelor de nu ma vrei si nu-ti mai sunt pe plac, mai da-mi un bobarnac, sa rad, sa plang, sa mor?, si doar atunci eu tac.:)
0
unghiile tale, crescute sa sfasie..., si dorul, si-naltarea.\" Cine te bântuie, pui? Cine îți sfâșie dorul și-nălțarea? Te-ai întins pe pereții vaselor mele cu sânge păgân precum iedera pe case, dar nu te lovesc. E păcat. Păcat mare! În roua dimineții, am rămas la fel de întregi și de puri în abisul și picurul sufletului nostru comun - agonia.