Blajul un izvor…

sunt lumânari aprinse peste veacuri luminează clipa de ieri și clipa de azi doar pavajul străzilor înguste mai păstrează sudoarea și sîngele neamului meu e scris pe tricolor nemurire e scris pe tricolor iertare e scris pe tricolor vrednicie. Bărnutiu zâmbește un preot citește istoria se repetă târându-se pe caldarâmul de piatră al școliilor din Ardeal un omagiu adus zeilor coborâți în Mica Romă treptele urcă spre fântână domnișoarei izvor de liniște și dorință. doar tu Târnavă știi, tu ai văzut tu nu regreți… patriotismul curge în apele tale spre azi mă-nchin ție izvor alb condamnat să desparți trecutul de prezent. tunurile au amuțit demult stindardul tresare sub privirea copilăriei tale privirea muncește lacrimile curg Tribunii privesc peste tine deal al nemuririi rădăcina teiului tău … înfipt adânc în speranță zâmbește spre viitor un luceafar a poposit și te-a salutat cu dor și cu mirare l-ai adoptat redându-i speranța…