Privirea ta e patima ce-mi sfasie fiinta;
Privirea ta e lacrima ce ma doboara;
Privirea ta e visul ce-mi deschide calea;
Privirea ta e spinul ce ma omoara.
Privirea ta e fara-ndoiala
De m-as mai naste maine
as vrea sa fiu vultur,
sa pot zbura spre infinit...
vreau cerul doar pentru mine,
sa inot prin valurile norilor ziua,
sa pescuiesc stele noaptea.
Si am renascut.
Si
Sunt un fluture venit din amintire,
din inima inflacarata a iubirii,
din pacea-nchinata a firii,
din flacarile uitarii.
Adesea strabat campul pustiu,
vad umbre de roua, pasiune si
Intunericimea ultimei farame
de lumina
s-a cristalizat intr-un ocean
de lacrimi.
Pe pamantul supus neantului,
ploaia biciuie cu zambetul ei
umbra unui strop de uitare.
Un gand insangerat
