Poezie
Împachetarea sirenei
1 min lectură·
Mediu
Cu harpoane arunci
înspre talazuri și haos de cîntec -nemăsurarea
prin noianul de stropi alergând, pe firul rece al apei
ca și cum pe căluțul mării tu ai sui
ca să
nu te poată dosi nici pădurea din miriapodice alge
nici ghiocii spinoși sunând mareea eternă
n-ai hotară să o poți alerga în ham de mătase
glasul ei drog ditirambic de îl găsești
se întoarce flămând alungat în pustie
de ape
mână-te gândul și dorul de-a prinde nebuna sirenă
ce viața ți-o leagă în mrejele cântului ei
când o simți
mușcând tot mai adânc din urechile inimii
nu te mai pot asurzi după ea
flămândele ziduri de ape-tsunami, apărând sirene reale
cuminți
022.927
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Burlacu Ioan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Burlacu Ioan. “Împachetarea sirenei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/burlacu-ioan/poezie/1759780/impachetarea-sireneiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"prin deșertul de stropi\" mi se pare o formulare absurda. sofisticaria e cam obositoare si cititorul renunta sa mai urmeze firul logic al scrierii. daca exista. e doar o parere enuntata intr-o stare de maxima oboseala. Craciun fericit!
0
si mie mi se parea absurd desertul de stropi-scuze, nu stiu de unde lua ghilimelele, dar nu reuseam sa ma desprind. La obiect si totodata frumos zis-sofisticaria;deci poate reusesc sa refac datorita tie.Cele mai bune urari de sarbatori!
0
