burhan valeriu

antologhionul lui eustatie protopsaltul putnei autobuzul de mățău stiloul din care se rupe albastră lumea în două gol și mai puțin și tot mai neînțeles oxidoreducere proces analog dragostei

așteptam să vină parinții e seara când a plecat sângele pe dinlăuntru ucis trenul e vechi nu mai găsește gara bunica răstălmăcește din zodii un vis în ochii tăi iubito s-o fi întâmplat ceva

lupt sub faldul cristalin al unei stele sunt singur sunt o mare oștire in marș spre teritoriul umbrei mele

a stat ceasornicul e ora fără zece hai suflete te du și ia-ți carpați de-un leu un corn cu mac și-o bere rece te-așteaptă tinerețea pe scară la liceu

cu oase zdrobite timpul trece pe jos in papuci de pâslă un tip ciudat neauzit de nimeni coboară din pod si ne sperie iviți din real fotografii cer un mic răgaz să-și recunoască greșelile