Poezie
iubeam o ființă
poem
1 min lectură·
Mediu
Iubeam o ființă
Iubeam o ființă
Care devenea tot mai mică,
Dispărea încet în nisip,
O mică șopârlă verde,
Apa mării a spălat urmele,
Îmi mângâia gleznele,
Eram uimit de această dispariție.
Am deschis ochii,
Dormisem în fotoliu,
Alături de mine, „ Divina comedie”,
Pe care un anticar mi-a oferit-o gratis.
Oglindă retrovizoare
Greșelile defuncților sunt ca frunzele, toamna,
Ochii din cap trebuie mutați în spate,
Creierul singur nu rezolvă nimic,
Leneșii sunt mereu fericiți,
Eu îmi cunosc privilegiile,
Nici o victorie nu este adevărată,
Numai priveghiul.
Pedalez și mă văd pedalând,
șoseaua curge din deal,
iubito, eu te sărut pe ceafă,
acolo este sufletul tău,
ascultă-mă, crede
și nu cerceta.
Boris Marian
001.121
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Boris M. Marian fără minus. “iubeam o ființă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boris-m-marian-fara-minus/poezie/13984936/iubeam-o-fiintaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.