Mediu
În doi
de Aurel Borcea
Trecut-au ani și ani de-atunci,
De când un chip frumos, senin, cu ochii dulci,
A apărut în calea mea, sublim,
Moment al soartei la răscruci,
Ca viețile să le unim,
În doi.
Drumul vieții,
N-a fost întodeauna presărat cu flori,
A fost și cer senin și cer cu nori,
Și uneori furtuni și ploi,
Ca mai apoi, precum zicala din bătrâni,
Pe toate le-am învins,
În doi.
Iubirea și dorința de-a fi împreună,
Cu-același gând, cu-aceeași voie bună,
Au fost lianții, ce ne-au unit pe veci,
Deci, împliniri și greutăți, pe care nu le treci,
În luptă, zi de zi, cu griji și cu nevoi, decât,
În doi.
Și când va fi să părăsim acest pământ,
În numele a tot ceea ce este sfânt,
Avem un jurământ,
Să împărțim și noi, acel mormânt,
În doi.
002.255
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Borcea Aurel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Borcea Aurel. “În doi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/borcea-aurel/poezie/13910512/in-doiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.