Soarele este sus, frumos pe cerul senin,
Soarele este sus, frumos pe cerul senin,
Și omătul, scump la vedere, nu se arată
Iar frigul îngheață și al meu pahar de vin
Că intră iarna în drepturi,
Soarele este sus, frumos pe cerul senin,
Soarele este sus, frumos pe cerul senin,
Și omătul, scump la vedere, nu se arată
Iar frigul îngheață și al meu pahar de vin
Că intră iarna în drepturi, ea ne
Lacrimile scurse, în șoaptă rostite
Răsărite peste zâmbete deșarte
O ploaie măruntă în fundal
Cu Luna fugind de la propriul bal
Suflete necurate, toate cutremurate
De ale sale fapte și neiertate
Noapte bună!, eu visez
Stele pe pereți, le încasez
Dintr-alea verzi, tu nu le vezi
Eu visez, nu am dovezi
Simt, că sunt treaz
Și prins în altă lume
Aici totul are haz
Sunt viteaz în a mea
Apare și dispare
O fi magie oare?
Sau o fi vreun oarecare!?
Într-o lume rătăcitoare.
Face ce vrea, când vrea,
Este de nestăpânit,
De necontrolat, nesăbuit.
Dar îl caută toată lumea
Căutat mai ceva
Lacrimi albastre
Se scaldă în mare
Scurgându-se-n zare
Șoptind cuvinte amare
Gânduri multe,
Nopții pierdute
Iar în noapte,
Aud mii de șoapte
Un balaur
Ce suflă aur
Foarte falnic
Dintr-un
Lacrimi de ceară
Sufletul zbiară
Sânge se prelinge
O viață se stinge
Lacrimi de ceară
Inima să piară
Cuvinte nespuse
Destine distruse
Lacrimi de ceară
Remușcări o să apară
Un vis și o speranță
Scoate un om din casă
Ca visul să și-l îndeplinească
Şi speranța ce îl ține în viață
Două zile întunecate
De soare părăsite
Două nopți luminate
De lună abandonate
Era odată, ca niciodată
O frumoasă fată
Cu un păr roș'
Ca rubinul din pământ scos
Un zâmbet cald, voios
Ce strălucea ca soarele
Ce dimineața răsare
Frumos, duios în zare
Când e lângă
Făurind din praf, stele
Că nu îmi pot imagina...
Cerul fără ele
Făurind din alb, o lună
Ca să lumineze în întuneric
Fiecare inimă bună
Făurind din scrum, un foc
Să îi încălzească
Și
O tu floare de cireș
Bagă-mi inima sub preș
Căci cântă ca nebuna
De o să danseze și luna
Despre vrute și nevrute
Despre lucruri mărunte
Despre cea fost și nu mai este
Despre trecut îmi
Cad lacrimile șiroaie
Pe pielea pământului
Plâng norii și urlă cerul
Zilele și nopțile
De s-ar liniști măcar o clipă
Ca soarele să strălucească
Măcar un minut
Dar răul făcut e prea mare
Ca