Poezie
unii citesc în cafea...
1 min lectură·
Mediu
lumea mă privește suspicioasă
invidioasă, poate doar curioasă
ceva e în neregulă
ies din mine, privesc către cel ce sunt
am un papion la genunchi
nu e locul lui acolo, clar
mă fâstâcesc
îmi amintesc doar
cum te striveam peste grumaz cu genunchii
mâinile–mi erau mult prea prinse
de căldura sângelui ce tâșnea din toracele mai sărac cu o inimă
când am scos mâna din tine inima-ți bătea încă
din palmă mă bătea peste urechi precum un ceas cu cuc
a fost ora trei, atât am prins
trei bătăi de două ori
mi s-a părut ori așa am vrut
ce dracu caută papionul ăsta pe genunchiul meu, îl vrei
promit că-l prind bine
strâns.
022501
0
nu stiu ce vrusesi matale sa scoti din poezeaua asta, e clar iti plac imaginile tari... daca as aborda procedeul tau, as scoate tot in afara de
\"din palmă mă bătea peste urechi precum un ceas cu cuc
a fost ora trei, atât am prins
trei bătăi de două ori
mi s-a părut ori așa am vrut\"
fiindca doar astea par sa se sustina pe sine.