Jurnale

te văd cum te rogi te închini îți faci plusuri pierzând din vedere grămadă de minusuri ascedența ta distructivă scoate suta sub 9 secunde ce bine ne-ar prinde nouă celorlalți intersecții

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

am doi copii unul iubesc mai mult să-l iau în brațe primul ori să-l țin mai strâns!

BMBogdan Laurențiu Marin

0

1

binele atrage răul că-i plăcut.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

4

sinteză de spirit și stare Haiku mioritic transformat.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

2

de ce pictezi la scris nu mă pricep de sculptură nu am avut banii tu de ce scrii sunt un pictor netalentat cât despre sculptură... nu m-am gândit, care-i legătura dacă mâna ar fi ascultat

BMBogdan Laurențiu Marin

0

2

praful în camera se strânge pe unde umbli rar acolo apare viața primul păianjen urmărind liniștit gângănii ce evită traseul Uriașului din Cameră dacă nu distrugi această Lume Subversivă din

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

păduri fiind copii cutreieram călcând cât puteam legea ades îi siluiam lesne-am gasit aici în România ta oameni mult spus, ființe–ades bipede ca vând copii la negru somn liniștit

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

. . ........... vreau .......... să înscriu ......... o poezie mică ........ având un număr limitat ....... 55

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

înjur și laud deopotrivă pe cei din mintea mea, transpir, asud, obosesc, trezesc și mă trezesc în goana mea nebună pentru a gasi cele mai nimerite cuvinte, expresii, fraze care să mă reprezinte, care

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

pixul apăsat pe coala albă de hârtie lasă urme adânci în conștiința ei fizică, umplută instantaneu de o pastă albastră lipicioasă menită parcă să-i acopere rănile proces simplificat care urmarit de

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

fiecare răul are, fiecare-i în convoi nu gândesc răul din Om, ci de griji și de nevoi de necaz și de durere și la altă abordare spune-n gând azi fiecare, răul meu e cel mai mare și nu doar azi

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

pământ am să aștern pe capul tău deși mort nu ești, încă pentru că eu nu sunt erou iar tu departe ești de Om speluncă, încă-n ou.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

liniște, câtă liniște timpul a oprit preț de câteva minute în stația mea în stația pe care eu am impus-o talpa piciorului ultimului meu cuvânt îl apasă pe gât gâtul lui de timp, cu sensurile lui

BMBogdan Laurențiu Marin

0

1

privește și spune rar: cine-s eu, de am vreun har, vreo dorință, năzuință, ideal, măcar credință. ce mă face azi pe mine să mă îndoiesc de tine, de părerea ta de-acum și să-mi văd de al meu drum.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

o veste am și încă ce mai veste: mă-nsor sau ca să fiu mai drept, chiar... ne căsătorim frumoase clipe sunt, trăim și vouă, vrem acum să povestim de zile bune ne tot interesăm în ce sector

BMBogdan Laurențiu Marin

0

2

vrei să pui mâna pe pix pe peniță sau creion vrei să scrii și tu un text vrei să faci poate un vers poate să-l faci public și nu știi de merită uită-te cam cât ai șters dacă multe din

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

ce ai mai bun, ce ești sau cine, ce știi mai mult, mai bine, mai adânc; adesea ni se cere. ............. e mai greu pentru mine decât pentru un pictor artist sau cum dorim mai nou să i se

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

întâi îmi ascut mintea, apoi îmi ascut mina. ......... pot să scriu adesea trăsnăi sau doar cuvinte urmând ca dintre voi, în acte doar să fiu eu cel mai bun să fiu trecut pe foi, pe diplome și

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

Zeul, Zeii Dumnezeul, Dumnezeii ce-s Ei oare pe Pământ pe Pământ și nu în gând greu să definești scornirea minții noastre omenești pavăză, scut poate armă pentru cele omenești nici nu mi-am

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

singurul ajutor pentru cei mai întelepți dintre noi tot ce le mai trebuie ce le lipsește cei mai poate ajuta cam tot ce mai au nevoie și puțină sănătate.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

munți alergând în jos spre disperarea oamenilor care au tot alergat în sus.

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

conduc cu capul pe spate șofer la volanul minții pe cărarea vieții văd uneori... prea des copaci împreunându-și ramurile cu aripile păsărilor găzduite picături de ploaie ce se strâng

BMBogdan Laurențiu Marin

0

0

stând drept numără nodurile trestiei de jos până în dreptul privirii tale când sunt puține poți să știi, chiar să te convingi că esti mic deși ai auzit adesea că trestia se îndoaie ție

BMBogdan Laurențiu Marin

0

2

sprijinit în bastonul său din lemn bătrân omul a uitat de griji și s-a tot bucurat de verdele pădurii vieții sale când pădurea dădea să se usuce omul nostru a vrut să plece s-a gândit că

BMBogdan Laurențiu Marin

0

1