de cel puțin 2011 ani soarele
continuă să ardă
trei decenii și ceva de când
aștept legea 10 a domeniului public
să îmi înapoieze
parcurile
cel mai mult mă frustrează înstrăinarea
lor mi-am
mai ieri erai
astăzi canci
dau să intru în bocanci
cică nu biserică la tot pasul
templu de altăsfințenie cu marlboro roșu
fumegând nestins și pufăind la ore fixe
vin roșu și what's he building
multă vreme am crezut că trupul tău e o
pagodă.
neaveniții alunecă nopțile pe olane
și cu oasele zdrobite,
îți cer în zori, urlând, mila.
și tu le-o oferi.
în realitate trupul tău nu e decât
