Poezie
In asteptarea soarelui
1 min lectură·
Mediu
O raza de lumina in casa a patruns
O inima cu forta a strapuns
O frunza verde tresare
Cand vede soarele in zare
O dulce soare eu te asteptam
Si frunzele mi le binecuvantam
Si ai venit in ultim ceas
Sa ma ridici cu al tau glas
Printre copacii din padure
Tu ai patruns incetisor
Ai frant intunericul norilor
Printer copaci si frunze
Printre albine si muste
Dar norii au aparut
Iar tu ai disparut
Un intuneric patrunzator
A cuprins padurea arzator
Si-o suflare rece sa simtit
Atunci toate au incremenit
Demonii negri ai noptii
Schimba lumea frumusetii
Mii de lacrimi cazura
Pamantul il udara
Lacrimile cenusa atingand
In mii de cristale prefacand
Tot pamantul si mai multe
Cristale tocmai din munte
Natura nu se mai aude
Nici glasul albinelor cele multe
Nici susurul apei ce-a mute
Cu toti au amutit
Intr-un glas neauzit
Si noaptea se lasa
Peste intregul sau regat
Cu lacrimi reci ea a patruns
In inima naturii a ajuns.
022.823
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Cristina Iuliana. “In asteptarea soarelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-cristina-iuliana/poezie/13901624/in-asteptarea-soareluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
***
nu te intrista. e ceva care poate sa devina poezie. e loc, e timp. lecturi si exercitiu...
nu te intrista. e ceva care poate sa devina poezie. e loc, e timp. lecturi si exercitiu...
0

Printer
ce-a mute
sa simtit