bodea emil felician

Interesant poemul tău!
Eu îl simt!

*
Ascult cum cântă ploaia!...
melancolic,
analizez concertul ei simfonic...
Ascult și mă-nvelesc cu noapte!
Ascult cum picaturile de ploaie
azi nu scot ropote
ci șoapte!

Emil

Constantine!
Laurențiu are dreptate când spune că nu înțelege.
Iată de ce!
Eu practic biochimia medicală de multă vreme dar nu am auzit încă de colesterol la plante. E chiar fiziologic ca plantele să nu aibă colesterol. Colesterolul este numai și numai de origine animală !
Colesterolul se găsește cu precădere în alimentele bogate în grăsimi: carnea de porc, gălbenus de ou, viscere, brânza grasă, slănini, etc… însă poate fi sintetizat și de organismul uman la nivelul ficatului.
LDL-colesterol și HDL-colesterol sunt denumirile tipurilor de colesterol, denumiri date după lipoproteina de care este legat, lipoproteina ce transportă colesterolul la nivelul sistemului circulator.
Lipoproteinele LDL, demunite și lipoproteine cu densitate joasă, transportă așa numitul \"colesterol rău\", care atunci când se găsește într-o cantitate mare la nivel sangvin duce la creșterea riscului în apariția bolilor cardiovasculare. \"Colesterolul rău\" reprezintă aproximativ 65% din cantitatea totală de colesterol.
HDL-colesterol este numit și \"colesterol bun\", iar lipoproteinele de transport sunt lipoproteine cu densitate înaltă. Acest tip de colesterol are rolul de a distruge depunerile de grăsimi de pe pereții vaselor; astfel, atunci când există un nivel suficient de HDL-colesterol, scad riscurile apariției bolilor cardiovasculare

Cu prietenie: Emil-Felician

Să se-ntoarcă înapoi!

Intru și eu, ardă-l focul,
Că sunt pus pe tărăboi!
Sper să nu avem norocul
Să se-toarcă înapoi!

Iertați-mă că îndrăznesc: superbă imagine !

D-le Rodeanu,
Am mai corectat câte ceva, poate, poate...
Ce să fac? Nu mă pricep și gata! De vreo doi, trei ani, am citit prima epigramă din viața mea și, de atunci, am luat microbul. Nu pot scăpa de el și nici nu vreau... mă tonifică, nu mă doboară!
Dar?!...o dau în bară constant.
M-am făcut de râs și la mini-open, la concurs. A fost prima dată când am participat la așa ceva și habar nu aveam cum să notez epigramele, adică în jurul cărei note să mă plasez. Să dau numai note de 7, 8 sau între 5 și 10.
Am eșuat...sunt cel mai slab evaluator și este corect că e așa.
Vă dau cuvântul meu de onoare că am fost sincer dar și incompetent!
Automulțumirea mea, de care pomenește și Laurențiu Orășanu, s-a datorat faptului că epigramele pe care le-am notat cu notele cele mai mari au câștigat iar cele cu notele cele mai mici s-au plasat în coadă. E totuși ceva! La fel și poziția 11, pe care mă plasez.
De ce vă spun toate astea? Mereu sunteți un mare domn și mă criticați doar părintește, cu multă înțelegere...Sunteți un om, cu adevărat, bun!
M-am înscris la ,,Satiricon\'\'din Cluj. Sper să-l întâlnesc acolo pe Gârda Petru Ioan, să povestesc cu dânsul și să văd ce îmi lipsește. Pe urmă o să văd ce e de făcut. Am absolvit două facultăți, biochimie și științe politice...masterat în managementul sanitar dar, în oceanul literaturii, nu-mi folosesc la nimic.
Mai mult mă scufundă. Asta este!...deocamdată.
Toate cele bune!
Emil

Atropa, Gârda!

Deodată, jucăușa focă,
Stând nemișcată, ca un Sfinx,
Simți că nu se mai sufocă
Chiar de-i alergică...la linx!

Acum m-am prins...super!!!

De ce nu și hiena? Are același tip de societate.

Acest tip de marinar,
În funcție de fiecare,
Ori e un mare ordinar
Ori e un mic căluț de mare!

Mi-a spus cu dragoste externă,
De palincă, ieri, un rus:
-Cloșca voastră e eternă!
A zburat cu puii, sus!

Ca sunt dulci, ca sunt mai acre,
Cred c-am fi putin mai tristi
De n-ar fi pe lume soacre:
N-ar fi nici epigramisti.

Gârda

Dacă soacrele, anume,
Lasă-n urmă patru zări,
Au toți ginerii, de lume,
Bucurii... la-nmormântări!

Rumenă ca o franzelă
Și femeie sănătoasă,
Poartă vin și o candelă,
Ca să pară tămâioasă.

P.S.
...și îmi cer scuze că datorită unui moment de-al meu, de nesăbuință, ați fost obligat să interveniți !
Emil

Acupunctură fac epigramiștii;
Nu este cazul însă la matale!
Tataia

Ca omul, la acupuntură,
Mă mulțumesc că nu greșești,
Dar, într-o altă conjunctură,
Îmi dai și leacuri mai băbești?

Tataia, îmi cer scuze, public, față de cei 80 de ani pe care îi aveți, față de părul alb și față de toate celelalte care vă aparțin!
Sper să aveți întelegerea necesară și bunăvoința cuvenită de a le primi.

Cu toată sinceritatea: Emil

Dane, te rog citește epigrama mea: ,,Rușine, editorului !...rușine! \'\'de la pagina 9 și replica editorului și pe urmă promit că îmi cer scuze, în primul rând față de Tataia și în al doilea rând față de tine.

Lui Tataia îi răspnd astfel:

Ca un meseriaș de genul,
Celui ce umblă la macaz,
E un tovarăș, la necaz
Dar deraiază... tot catrenul!

Doi flăcăi, sub un balcon,
Fac figuri, prin stilul lor...
Unul, Jakson, mai ușor...
Celălalt prin parkinson!

Azi un mare psiholog,
A deschis, pe sitte, un blog.
De-l văd fanii, și-o să-i scrie
Facem psihoterapie.

,,deveni\'\'