Ultima dorință
Bunici mei și-au spus cuvântul Și toți ne-am dus la Techirghiol. Noi la o baie de nămol... Ei să se-nvețe, cu pământul.
Drama femeii ușoare
S-a dus vecina-n țări străine, Să facă bani, s-o ducă bine, Dar și acolo, pentru ea, Industria ușoară-i grea.
Pesta porcină africană
Scroafa noastră e de vină... E-n călduri, de câțiva ani. Purtătorii, de tulpină, Sunt mistreții africani.
Spațiul Schengen
Aș vrea să-mi cânte o fanfară La vamă, când mă-ntorc în țară, C-o să revin, precum se-aude, Și-aduc și niște paparude.
Ministerul Justiției
Cum rectificăm Bugetul, Facem o concesie... O să suspendăm Parchetul Și-o să punem gresie.
Epigrama
Epigrama-i un festin, Unde drama și umorul Se-ntâlnesc cu Mr. Bean Sau cu ,,Jack Spintecătorul’’.
Marea Unire
Fetele, de prin parcare, Spun că-i o împreunare. Cele ce ajung la zdup Că-i un fel de sex în grup.
Dosar D.N.A.
Ca să mă scape de belele, M-am dus la ea de două ori: Întâi cu niște cucuvele, Apoi cu niște nemțișori.
Deschide ușa, creștine!
I-a colindat de Sărbători Dar nimeni n-a deschis vreo ușă... Cerceii ei, le-au dat fiori... Îi zornăiau ca o cătușă.
Financiară
Cheamă-mă să vin la tine Și să fiu amantul tău! Cu ,,venitul'' stau chiar bine, Cu plecatul stau mai rău.
Divorțul
Cum am ieșit din căsnicie M-am deșteptat nițel, la țanc: Nimic nu-nseamnă o hârtie... Iubitul ei avea... un teanc!
Tribunul
S-a dus să-și împlinească visul, La fel cum mergem fiecare, Să-nsuflețească Paradisul, Vorbind de România Mare.
Geneză
Hai, pur și simplu să fim, Două aripi Care frâmântă văzduhul. Să ne înălțăm, cât mai sus, Într-un singur trup, Și de acolo Să cădem conștient, Ca un uliu flămând... Cu viteza
Invazia
Musulmanii trec și vin Ca furnicile, spre Rhin. De le vine vreo idee Și se-ntorc, pentru moschee?
Renașterea
Renașterea Am obosit de-atâta așteptare, De-atâtea nopți în care stau gândit, Am obosit să fiu ca fiecare Și să mă plâng că sunt un osândit. De azi, n-am să mai trec prin cafenele Și nici
Crede și nu cerceta
Dragii mei, problema-i gravă, Și vă-ntreb, căci n-am soluții: De-mi ridic, iubita-n Slavă, O seduc astronauții?
Trist dar adevărat
Dragii mei, vreau să vă spui Că, la Cluj, vuiește strada: Cică Albă ca zăpada, S-ar fi tras de prin Vaslui.
Socializare
De când s-a declansat mania, Cu facebook-ul și internetul, Femeia este poezia… Bărbatul e analfabetul.
Puncte de vedere
Când treceam pe la vecina Mă vedeau vecinii, toți, Dar, când mi-au furat mașina, Nimeni nu-i văzu pe hoți.
Osânda
Îmi amintesc noaptea în care te-am iertat Pentru bărbatul pe care l-ai lăsat să umble Prin sângele tău. Stăteai cuminte pe pat, cu ochii plânși, Ca o lebădă cu ripile desfăcute Pe oglinda unui
Amnezie
În zilele noastre nimeni nu mai știe să trăiască. Copacii nu mai fac flori, Pădurile nu mai fac copaci, Izvoarele au uitat să mai curgă. După vară vine primăvară, După primăvară vine
Sodoma
Într-o seară s-au ridicați Toți morții de prin cimitire Și au curs șuvoaie pe la mine prin grădină Ca după o ploaie torențială de vară, Ca după o rupere de nori. Căutau un spectacol, un
Ploaia de aur
Într-o bună zi a început să plouă, din ceruri, Cu bănuți de aur. Probabil că în al nouălea cer Cineva juca pincă, Jocul acela în care lași sufletele să cadă Unul peste altul. Și ploua...și
Arta culinară
Eu sunt un poem care poate fi devorat. Sunt înalt, sunt brunet, sunt bărbat... Mă pot înfășura și desfășura, Ori de câte ori natura mi-o cere, Ca o căpățână de varză. Prin venele mele
