Vino sa ne nastem iar din zare...
Sa cuprindem marea cu fiorul cel dintai
Si cu scancet de copil sa chemi iertarea
Sa zambim, iubirea cea dintai!
Apoi spre cer ofranda sa ridicam privirea
Si,
aer gol, lipsit de viata...
imi vorbeste, ma uimeste,
dezvelindu-mi in privire
o alta fața.
o alta lume nestiuta
mult mai pura si curata
de amintiri si inimi rupte
suflete legate