Poezie
Românism
01.12.2011
1 min lectură·
Mediu
E greu să fii român din neam în neam,
Naționalist nebun, sau chiar oltean.
Puțini sunt cei ce ințeleg ce sunt.
Istoria și rostul lor pe-acest pământ.
Puțini cei care se gândesc să lupte,
Să lase totul înapoi, să uite,
Trecutul nostru dar, nu a uitat nimic,
Nici eu nu vreau să uit să mă ridic.
Oi fi nebun dar recunosc că sunt,
Ca și trecutul nostru cel mărunt.
Să ne-amintim de Ștefan, de Mihai
Fără de care, alte limbi acu vorbeai.
Un scop avem cu toții clar în viață,
Să nu uităm istoria ce ne învață:
Că ne-am născut aici din vechi strămoși,
Și ne-am luptat cu mulți, toți fioroși.
Cei ce-au venit de peste mări și țări,
Pentru moșii și grâne și comori,
Ne-am aplecat sau nu, puțin îmi pasă.
E clar că românismul le-a dat clasă.
Așa că recunoaște azi că ești,
Ca Făt-Frumos din vechile povești,
Te războiești în sinea ta cu tine,
Dar recunoaște sângele ce-ți curge-n vine !
002.140
0