Poezie
Locul meu
1 min lectură·
Mediu
Locul meu
E undeva, intr-un coltisor
Ascuns bine
Si probabil un drum frumos
Pavat cu pietre ovale
Duce la el.
Imi pregatisem armura,
Pregatisem totul,
Eram gata.
Gata sa plec, sa caut, sa gasesc...
Dar lipsea ceva,
O harta.
Si la primul pas
M-am impiedicat;
Cineva ma tragea inapoi,
Altii inainte,
Trupul mi se spargea in farame,
Fiecare lua o bucatica
Si fugea.
A mai ramas un ciob,
O frantura de mine,
Ma prefacusem in umbra,
Cineva ma lipese de el
Si acum ma tara
Absent.
Prezenta mea
Era nesemnifictiva,
Mai prinsesem din fuga niste bucati,
Oricum nu eram intreaga;
Dar asteptam oracolul
Si vorbele lui.
\"In ora a sasea
De doua ori un numar fatidic\"
\"Asteptarea banala, asta e solutia\"
Si oracolul a strgat Evrika;
Se credea un profet
Divin.
Un puzzle de ganduri,
Un labirint de amintiri,
Incercam sa le pun cap la cap,
Nu mai aveam superglue;
Oricum trei sferturi
Eram gata.
Asteptam incet
Ora a sasea, ziua fatidica,
Nisipul din clepsidra,
Ma scufundam incet in namol;
Cu ochii inchisi,
In coma locului meu.
Orele 5 si jumatate...
024.827
0
cand ne plimbam prin parc si te durea picioarili?
(scurt citat dedicat nicului ca e fain)
aa, poezia...
te-ai cam lungit cu vorba ceea ce nu-i neaparat rau dar cere mai milta atentie din partea cititorului (si din partea mea!)
imi place imaginea cu
cineva ma tragea inapoi
altii inainte
imi place si dramatizarea din ultimele doua strofe (\"te surprinde acea naivitate...\")