Poezie
Dezgust
1 min lectură·
Mediu
Candva am fost noi doi,
Liberi, \'fara de pacat\';
Dar te-am cunoscut prea bine
Si acum stiu totul despre tine
Si simt c-am sa-nebunesc
Daca o sa te mai vad.
Totul e static acum,
A disparut miscarea,
A disparut culoarea;
Am inchis ochii, am orbit
Tu ai inceput sa-mi semeni
Si nu mai suntem unul si acelasi.
Mi s-au atrofiat muschii,
Mi s-au uscat buzele;
Incetul cu incetul ma dezintegerez
Ma sufoc, nu mai am aer,
Astept la nesfarsit
Sa ma eliberezi din imbratisarea ta.
Mi-ai adormit simturile,
Mi le-ai amortit
Cu minciuni frumoase;
Ti-ai tesut usor panza
Peste ochii mei
Sau poate ochii mei erau deja impaienjeniti.
Si m-ai omorat,
In moarte clinica
Inchisa intr-un salon de spital,
In jurul meu
Au crescut spini;
Si-mi astept adormita printul.
A trecut un secol, un mileniu
Dorm, moarta, amortita;
Si el nu a venit inca
Simturile mele il asteapta
Dar intarzie prea mult
Poate ca totusi o sa ma trezesc...
024.326
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bianca Solomon
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Bianca Solomon. “Dezgust.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-solomon/poezie/36450/dezgustComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CT
CTcristian teodorescu✓
da-i flit ca sa-ti poti reorienta energia psihopoetica
0
PR
Cand te referi la simturi poezia mi se pare mai intensa, creste... totusi unele imagini mi se par stereotipe. poate daca te-ai fi referit numai la senzatii era mai bine. parerea mea. sper sa nu te superi.
0