Ușierul lui Celan

Dresaj

mă îndrăgostesc

întotdeauna de oamenii

fără nici o poezie, stângaci, repetitivi

și impulsivi!

mă îndrăgostesc întotdeauna

de piticii slabi

ai memoriei mele

înclinați să creadă în puterea lor

virtuală -

încerc să-i dresez, să-i schimb, să le

dau forma mea, dar

eșuez!

le-aș spune-o-n față

dar

n-aș suporta durerea lor.

Compartimentarea sufletului

în fiecare cameră

e altcineva

pentru fiecare

trebuie să-ți asumi răspunderea

însă camera albă

e numai a mea...

în ea pot invita

pe cine vreau

pe cine doresc să-mi inunde inima

doar la un gest

necuvântat:

am nevoie de tine

ca de aer

și aerul mi se pare

uneori

de nerespirat.

Avertisment către mine

odihnește-mă, Doamne!

în viața asta

și nu mă arunca în infernul cuvintelor

și nu mă transforma

într-o ființă dependentă

de miresmele închipuite

ale bărbatului din mine

fă ordine în viața mea

adu-mă pe calea cea bună

a surâsului,

aruncă-mă

în grădina cu flori

a paradisului pierdut

de dincolo de lumină...

și dă-mi o speranță călătoare

de a nu înnebuni așteptându-i semnul

celui care...

nu mă vrea!

Ușierul lui Celan

seamănă cu bărbatul

care zace în mine

degeaba îl rog să-mi deschidă ușa

spre împărăția Luminii!

o stea se aruncă în mare

se stinge/ stana de piatră zâmbește!

România Literară nr. 21-2003

¤

אִלּוּף

לעברית: טומי סיגלר

אֲנִי מִתְאַהֶבֶת

תָּמִיד בִּבְנֵי הָאָדָם

חַסְרֵי כֹּל פּוֹאֶטִיקָה,רְפוּיֵי יָדַיִם, מְשַׁעַמְמִים

וּפְזִיזִים!

אֲנִי מִתְאַהֶבֶת

תָּמִיד בַּגַּמָּדִים הַנִּלְאִים

שֶׁל זִכְרוּנִי

הַנּוֹטִים לְהַרְהֵר בְּעֻזָּם

הַוִּירְטוּאָלִי

מְנַסֶּה לְאַלְּפָם, לְשַׁנּוֹתָם,

לָתֵת לָהֶם אֶת תַּבְנִיתִי אַךְ

נִכְשֶׁלֶת

הָיִיתִי אוֹמֶרֶת לָהֶם דּוּגְרִי

אַךְ

לֹא הָיִיתִי נוֹשֵׂאת בְּמַכְאוֹבָם

מִדּוּר

הַנֶּפֶשׁ

לעברית טומי סיגלר

בְּכָל חֶדֶר

יֵשׁ אָדָם אַחֵר

עֲבוּר כָּל אֶחָד

עָלַיִךְ לָקַחַת אַחֲרָיוּת

אוּלָם הַחֶדֶר הַלָבָן

הוּא רַק שֶׁלִּי

בּוֹ אוּכַל לְהַזְמִין

אֶת מִי שֶׁאֶחְפַּץ

אֶת מִי שֶׁאֶחְפַּץ כִּי יָּצִיף אֶת לִבִּי

רַק רְמִיזָה

לְלֹא מִלִּים

זְקוּקָה אֲנִי לְךָ

כְּמוֹ לָאֲוִיר

וְהָאֲוִיר נִכַּר לִי

לְעִתִּים

לֹא רָאוּי לְהִתְנַשֵּם בֹּו

הַתְרָאָה לְעַצְמִי

לעברית טומי סיגלר

הַב לִי אֵלִי אֶת שַׁלְוַת-הַנֶּפֶשׁ!

בַּחַיִּים הָאֵלֶּה

וְאַל תַּשְׁלִיכֵנִי לְגֵיהִנֹּם הַמִּלִּים

וְאַל תַּהַפְכֵנִי

לִבְרִיָּה מְשֻׁעְבֶּדֶת

לְנִיחוֹחוֹת מְדֻמִּים

שֶׁל הַגֶּבֶר אֲשֶׁר בְּתוֹכִי

עֲשֵׂה סֵדֶר בְּחַיַּי

הֲבִיאַנִי לַדֶּרֶךְ הַטּוֹבָה

שֶׁל הַחִיּוּךְ,

הַשְׁלִיכֵנִי לְגַן פּוֹרֵחַ

שֶׁל הָעֵדֶן הָאָבוּד

אֲשֶׁר מֵעֵבֶר לָאוֹר...

וְהַב לִי תִּקְוָה נוֹדֶדֶת

שֶׁלֹּא אֶשְׁתַּגֵּעַ בְּצִפִּיָּה לְאוֹת

הָאִישׁ שֶׁלֹּא חָפֵץ בִּי!

שׁוֹמֵר הַשַּׁעַר שֶׁל צֶ\'לַאן

דּוֹמֶה לַגֶּבֶר

הַטָּמוּן בְּקִרְבִּי

לַשְּׁוָא אֲבַקֵּשׁ שֶׁיִּפְתַּח לִי הַדֶּלֶת

אֶל מַמְלֶכֶת הַהֶאָרָה!

כּוֹכָב מַשְׁלִיךְ עָצְמוּ לַיָּם

נִכְבָּה/ שְׂטַן הָאֶבֶן מְחַיֵּךְ

traducere în ebraică, Tomy Sigler

Versiunea românească a apărut în \"România Literară\" nr.21-2003

http://www.romlit.ro/poezie111111111111113