Poezie
libertatea de a câștiga
drogul mioritic
1 min lectură·
Mediu
colecția mea de muze
nici eu nu joc zaruri cu ele.
nu ma pricep sa trișez nici sa le amestec.
nu-mi vinde nimeni un pont
și nici nu-mi dă binețe
să-mi meargă oarecum altfel,
să nu mă irosesc în gafe depline
pentru că uneori le calculez :
șase, șase
Fiecare poezie în oglinda Muzei
prefăcută în Alba ca Zapada fără pitici
să mă renasc pipăindu-mi pulsul
care-și accelerează bătăile,
tot mai des tot mai des
am crezut în forța prieteniei
îmbătrânindu-mă înainte de vreme
biopsia lacrimilor n-a ieșit bine
nici gustul lor.
Știu că n-am reușit să țin o legătură de suflet
Nici nu-mi pasă, așa am fost construită
Să-mi cuceresc muzele să le subjug
Mai apoi să le atribui puteri magice,
naivitate pe care o voi plăti scump
cu un poem de fiecare dată...
cec în alb pentru (ne)numita mea dragoste
lacrimi nedresate de conștientul perfid.
\"Dumnezu nu joacă zaruri cu universul\",
doar se preface.
cât e de stupid acest joc de barbut,
alege până și moartea aparenă dintre noi
imprimându-mi-o pe față.
drogul mioritic,
curmarea bruscă,
adio cometă de februarie,
libertatea mea e prea scumpă!
Bianca Marcovici
Haifa
22,februarie, 2006
apărut 3.03.06
galeria agora
002.275
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- bianca marcovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 196
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat