respirație artificială

cineva ne salută

Dacă te-ai ivit

și stai la locul tău

încalțat cu pantofii care-ți sunt prea mici,

întoarce-te și privește adânc în ochii mei,

ieși din rutină și ține-mi mâna,

să-ți mai spun:

- E destul loc în casa albă din inima mea,

mai e loc în sala de concerte a sufletului meu,

mai e loc în amfiteatrul care a fost distrus de timp

și pentru gladiatorul din tine,

și pentru noi doi, dar leii și scorpionii stau la pândă...

buretele absoarbe totul.

puterea de a înțelege

aeroportul Ben Gurion e ca o faleză.

cineva ne salută

nu suntem chiar singuri

miros de rodie -n aer

literele ebraice sunt caraghioase

1991

bianca marcovici

variantă

victimizare

ți-aș raspunde la scrisoare ...

calcul infinitezimal.

zerourile presupun absența fizică a lucrurilor.

de bună seamă inventarul memoriei nu depașește spațiul echidistant, esențial al abcesului de dinți.

victimizare?

de multe ori renașterea e într-un urlet de fiară eliberată din cușcă.

revenirea, reveria, reprimirea suflului pe care l-ai avut vreodată, nu poate desface sau lumina chipul răvășit al constiintei. de la una la alta e timpul omis de tine, pierdut ca dimensiune.

chiverniseala justifică păstrarea echilibrului efemer , starea continuu în care te complaci să-ți stingi rostul trecerii.

pătratele de vis kafkian într-un proces nejucat decât într-un spectacol trucat de păpuși părăsite, așa-zise femei femei femei.

\"eu mi-am trăit în grabă viața toată\", luciditatea mi-a spart toate farfuriile. pot dansa zorba printre cioburi. rămân cicatrici combinate pe fondul întâmplarilor trecute.

de multe ori fluviul cuvintelor tale se percepe,

numai după înecarea fictivă pe care o suport cu stoicism, pâna la ultima clipă a rezistenței mele. atunci ies la suprafață să-ți primesc mâna salvatoare. sper să mi-o mai întinzi cândva...

uneori îmi vine să te rog să n-o mai faci.

am obosit:

simt (ne)invidia, (ne)iubirea,(ne) perfidia, (ne)disprețul..(ne)nichetianul semn... plânsu-mi-sa.

eu mi-am trăit în grabă

marea pare liniștită.

dar o cunosc...

bianca marcovici

Hof haCarmel

* va apare o altă variantă în agora on line -literNet-octombrie