Poezie
lacrimi de crocodil
1 min lectură·
Mediu
omul bun s-a ascuns după deget
se făcea că interesul publicitar
se apropia de buzunarul minții
se făcea că înțelegerea se distra cu lacrimi de crocodil
atunci mireasa lui și-a luat tălpășița
nerecunoscându-i chipul,
avea nevoie de altul reproiectat pe o faleză.
l-a căutat după un timp
se tupilase în balconul cu rufe-ntinse de vis-a-vis
culori pastelate, rugina scursă... ghivece cu flori uscate
afară ningea cu fulgi mari
iar rufele înghețate ale familiei nevoiașe
au devenit patru steaguri scorțoase viu colorate.
n-am putut flutura nici unul din ele
să-i amintesc că, poate,
odată
ne-am dorit același poem al confuziilor
pipăindu-ne orizontul
n-am locuit vreodată în zările comune
sprijinindu-ne de un dinte,
am stungă mi-am zis
sâsâind</b>
bianca marcovici
002.620
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- bianca marcovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat