Mediu
În sala de așteptare a cabinetului medical puțină lume, doua mame cu copii, fetiță și băiețel.
Băiețașul de vreo 3 ani ținea de aripioare o libelulă, era foarte încântat .
Fetița intră in cabinet cu mama ei, băiatul rămâne cu mama și libelula lui pe hol.Eu pe un scaun într-un colț apropiat.
Îi aud vorbind:
-Mami, libelula mănâncă polen ca albinele?
-Da...
-Și ne dă nouă mierea?
-Nu, o mănâncă ea pe toată...
Copilul mai face câteva mișcări și intervin eu:
-Ce frumoasă libelula ai, i-ai pus nume?
-Da.
-Ce nume?
-Ãăă...Libelulă....
Intervenție rapidă din partea mămicii lui:
-Nu poate să o cheme \"Libelulă\", ea e o libelulă, când am luat cățelul nu l-am numit \"Cățel\", ci Blackie.
-Da, nu l-am numit \"Cățel\"...
-Dar pe tine cum te cheamă? interb eu
- (nu ințelelsesem prea bine, decat) ...Andrei... și sunt cel mai puternic copil.
-Dar ce mănânci că ești așa puternic?
-Mănânc mult... cușcuș.
001.727
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bianca Dacin
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Bianca Dacin. “Cel mai puternic copil și libelula.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bianca-dacin/jurnal/13965603/cel-mai-puternic-copil-si-libelulaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
