Cu regrete în urma-mi
cutreier drumuri vechi,
Aproape, departe,
în stânga și-n dreapta,
Un dans perpetuu
cu strigăte rănite,
Căutându-mi locul
și menirea.
Conturând visuri
pierd om după om,
Iar
Am ajuns în punctul zero
Unde nulul e mai nul,
Unde-i dulce degradarea,
Unde totul este scrum,
Unde clopotele morții bat și cântă neîncetat.
Am ajuns în punctul zero
Unde abisul e mai abis,
Unde
Îmi amintesc toate cuvintele
Făcute din povești.
Îmi amintesc privirea-ți blândă
Și ochii tăi cerești.
Îmi amintesc toate cuvintele
Care m-au făcut să simt.
Îmi amintesc toate poemele
Scrise de-un
